Ce înseamnă, ce presupune munca de escortă?

Munca de escortă este definită in general ca activitatea celor ce oferă prestații sexuale în schimbul plății unei sume de bani. În România, activitatea, oferită de persoane de orice orientare sexuală, poate avea caracter autonom, profesional, de obișnuință sau ocazional. Folosirea termenului nu este univocă și în funcție de țară, de perioada istorica sau de contextul socio-cultural poate include orice act sexual și orice tip de plată (chiar și nebănească) sau să-i indice, din punct de vedere moral și în mod eronat, pe cei ce întrețin acte sexuale în afara căsătoriei, sau au un stil de viață similar celor ce oferă prestații sexuale considerate imorale.

Prostituția în lume este reglementată juridic în mod amplu și foarte variat, de la pedeapsa capitală până la legalizarea completă.

Jobul de escortă poate fi clasificată în grupuri foarte ample, fiecare cu caracteristici și modalități de manifestare proprii, în funcție de orientarea sexuală a celui ce oferă prestația sau în funcție de prestația oferită. Există escorte feminine, escorte masculine și escorte transsexuale. Munca de escortă și orice muncă erotică sunt fenomene ilegale în foarte multe țări și constituie un subiect social intens dezbătut.

Care este situația în România?

Prima încercare de reglementare a prostituției și a escortelor s-a realizat în 1859, după ce cu șase ani mai devreme fusese introdusă obligativitatea "conduitei". Agențiile de escortă își trimiteau escortele, discret, la control medical săptămânal. Din 1895 intră în vigoare un regulament după modelul francez, în care se interzicea, printre altele, plimbarea escortelor pe diferite artere din București la orele promenadei. Între 1862 și 1930 a funcționat în România sistemul de inspirație reglementaristă, adică sistemul prostituției colective, a "pensionarelor de bordel" și al escortelor independente cu o condicuță de sănătate. Condiția practicării era o înregistrare prealabilă la Poliție și la Serviciul Sanitar în evidența escortelor, după îndeplinirea cerințelor legate de o limită de vârstă și stare de sănătate.

munca erotica pentru femei

Persoanele care erau înregistrate intrau într-un regim de consultații periodice și primeau o condică care constituia noua "identitate" și permisul pentru exercitarea muncii de escortă. Escorta independentă sau "singuratică" era practicată în locuințe particulare închiriate și racolarea se făcea cu precădere în stradă.

În noul Cod Penal, munca de escortă (și toate celelalte munci erotice) nu mai este infracțiune, ci doar contravenție, care se pedepsește cu amendă. În cazul în care persoana care este prinsă practicând prostituția nu plătește amenda, va trebui să presteze muncă în folosul comunității, sub supravegherea primăriei.

Care este situația în țările musulmane?

Asta în ipoteza că majoritatea dintre noi știm deja cam care este situația în Europa. Pentru cei care nu știu, Autoritățile din Olanda, Germania, Grecia, Danemarca, Noua Zeelanda au legalizat prostituția și munca de escortă. În Olanda, din ianuarie 2001, munca de escortă este considerată o profesie ca oricare alta, escortele au dreptul să ceară condiții igienice de muncă, siguranță la locul de muncă etc. și plătesc taxe din veniturile încasate.

Islamul pedepsește dur adulterul. Cu toate acestea, munca de escortă a supraviețuit chiar și în țările musulmane. Bangladesh este una din puținele țări musulmane în care această muncă erotică este legală. Bordelul Kandapara din districtul Tangail este cel mai vechi și al doilea ca mărime din Bangladesh, funcționând de aproape 200 de ani. 

Cei care sunt încă necăsătoriți, implicați în adulter, sunt pedepsiți cu biciuire, iar cei căsătoriți pentru acest lucru sunt pedepsiți cu moartea prin rajm (este totuși de remarcat faptul că, conform Șariei, o astfel de pedeapsă este posibilă numai dacă există o mărturisire sau patru martori).